Start Up Nation are un nou proiect de lege. Va primi, însă, bani de la buget?

Start Up Nation are un nou proiect de lege. Va primi, însă, bani de la buget?

Elaborat prin consultarea experților și a antreprenorilor, proiectul legislativ vine cu modificări și completări semnificative. El a fost semnat de 120 de parlamentari PSD, ALDE, UDMR și Pro România, dar întrebarea este – îi vor fi alocați programului Start Up Nation suficienți bani încât să continue la aceeași viteză ca până acum? Guvernul Orban s-a angajat să-l mențină, însă asta poate fi, vorba englezului, „a figure of speech”, o simplă figură de stil, dacă banii alocați vor fi de Pepsi.

 

Această posibilitate a stârnit îngrijorarea și a senatorului Ștefan Radu Oprea, care a aflat „pe surse”, că executivul vrea să treacă bugetul prin asumarea răspunderii:

 

”Actualul guvern dorește să adopte bugetul prin asumarea răspunderii, ceea ce înseamnă că nu vom avea posibilitatea democratică de a introduce amendamente pentru programe de succes precum Start Up Nation, dacă acestea nu vor fi prevăzute ca credite de angajare și credite bugetare în legea bugetului de stat”, a afirmat fostul ministru al comerțului, la lansarea proiectului de lege, care a avut loc la Palatul Parlamentului.

 

Grila de evaluare a programului vine în proiectul legislativ cu niște modificări care merită prezentate:

 

În primul rând s-a intervenit în cadrul domeniilor de activitate, care au fost nuanțate prin intermediul codurilor CAEN. Printre altele, activitățile în domeniul productiv nu mai califică direct o firmă la punctajul maxim de 20 de puncte, lucrările de construcții (imobiliare, drumuri, căi ferate etc) primind jumătate de punctaj.

 

În schimb, inovarea (probată printr-un contract de furnizarea de produse către o intreprindere mare sau de un certificat eliberat de o universitate pentru activități de cercetare relevante, precum și de folisirea unui brevet de invenție certificat de OSIM) primește 10 puncte.

 

Cofinanțarea, prin capitalul social, devine criteriu de departajare în trepte, luând 15 puncte pentru un capital de 6000 lei, 10 puncte pentru 50000 lei și 5 pentru 4000 lei).

 

Firma pierde 10 puncte dacă are în acționariat sau între asociați persoane care au fost implicați, în calitate de asociați, și în alte firme.

 

5 puncte suplimentare se acordă dacă aplicantul are studii superioare.

 

Până la 10 puncte se pot lua pe digitalizarea business-ului.  Un site al afacerii, folosirea unui program autorizat de contabilitate sau facturile electronice sunt punctate fiecare cu 2 puncte. Celelate 4 puncte sunt acordate pentru utilizarea interfețelor online pentru preluarea comenzilor de la clienți.

 

Gândirea eco și-a făcut loc și ea între criterii: investirea a cel puțin 50% din cheltuielile avute în vedere prin planul de afacere în echipamente verzi sau în unele care folosesc energie regenerabilă mai aduce 5 puncte.

 

Evenimentul de lansare al proiectului legislativ a avut loc la Palatul Parlamentului, între cei prezenți numărându-se și Roxana Mânzatu. Într-un discurs nu lipsit de valențe sentimentale, fosta ministră a fondurilor europene a pledat cauza programelor guvernamentale sau europene care sprijină IMM-urile:

 

„Atât românii din țară, cât și cei din diaspora, au început să prindă curaj, pentru că această politică a statului român de a investi în spiritul antreprenorial nu a pornit evident de la început cu toată încrederea – nici aici în Parlament, nici în media, nici chiar în rândul potențialilor antreprenori cu care noi am discutat din 2017, când am avut consultări pentru prima ediție a programului. Nici chiar noi n-am fost convinși de la început că da, o să funcționeze. Dar a funcționat.”

 

Programul Sart Up Nation a prins două ediții până acum. În 2018, au fost înregistrate peste 19.200 aplicații, din care au fost finanțate 7.259 planuri de afaceri. Domeniile de activitate încurajate (prin acordarea punctajului maxim) au fost producția, industriile creative și IT-ul.

 

La ediția a doua au fost înregistrate 33.514 aplicații și 9.747 contracte semnate. Sectorului de servicii i s-a acordat același punctaj ca aceluia de producție.

 

Proiectul de lege, care a fost depus de fostul ministru al comerțului la Senat, a stârnit reacția lui Virgil Popescu, ministrul economiei, care-l acuză pe Ștefan Radu Oprea de exerciții de PR. Popescu afimă că Oprea ar fi tăiat din bugetul Start Up Nation 100 de milioane de lei și că, la rectificarea din august, ar fi redus creditele bugetare ale programului cu 232.570.000 lei, iar la plecarea din funcție, ar fi lăsat „facturi neplătite”, cauzând mari probleme antreprenorilor incluși în program.

 

Încercând să demonteze aceste acuzații, Oprea afirmă că cei 100 milioane s-au reîntors la buget la rectificarea din august, fără acești bani nefiind posibilă încheierea celor 10.000 de contracte cu antreprenorii din program. Oprea mai afirmă că suma de 232.570.000 lei urma să fie recuperată la rectificarea din octombire – însă nu a mai fost posibil, întrucât guvernul din care făcea parte a căzut.

 

„Pentru contractare au fost alocate cele două miliarde credite de angajament, pentru avans cele patru sute milioane credite bugetare. In iulie si august am returnat banii necheltuiți ministerului finanțelor publice pentru că în acel moment nu era nevoie de ei. După rectificarea bugetară care era planificată la sfârșitul lunii octombrie, banii s-ar fi întors la minister pentru a face plățile necesare. Din păcate, votul din Parlament nu a mai permis acest lucru.”