Ploiești, în plină schimbare. Regenerarea urbană, o șansă pentru un oraș modern

Ploiești,  în plină schimbare. Regenerarea urbană, o șansă pentru un oraș modern

Ploieștiul este un oraș recunoscut de decenii întregi pentru industria acestuia. Este ne notorietate faptul că, în perioada regimului comunist, orașul Ploiești ocupa a doua poziție la nivel național, după București, ca forță industrială.

Odată cu schimbarea regimului și deschiderea pieței, populația a început să aibă alte necesități. Numeroase fabrici au fost închise, iar din ruinele acestora au fost construite centre comerciale, care să răspundă noilor cerințe în materie de piață de desfacere. De altfel, există o opinie unaninimă în ceea ce privește poziționarea unor astfel de centre industriale la periferiile orașelor sau chiar în afara lor.

Corneliu Moraru, fondatorul Asociației Iubesc Ploieștii, este de părere că în ultima perioadă a devenit un trend ca în locul fostelor fabrici să apară centre comerciale, acestea din urmă răspunzând cerințelor pieței.

 “Oricât de legați afectiv am fi de ele, mai ales generația părinților noștri, consider că a trecut vremea în care marile unități economice își aveau locul în oraș. Mai degrabă ar trebui amplasate la periferia sau chiar în afara Ploiestiului. Eu văd partea privată ca motor al acestei schimbări, susținută de Primărie prin facilități financiare și crearea de infrastructură rutieră și de transport. Tendința este acesta oricum, dacă ne gândim la fostele fabrici “Flacăra” sau „1 Mai”, în locul cărora au fost construite centre comerciale. Pe mai departe cred că va continua acest trend cu mențiunea că proprietarii vor începe să construiască și ansambluri rezidențiale sau clădiri de birouri. Interesant este că în zonele în care s-a intervenit până acum a avut loc o creștere economică a cartierelor prin deschiderea de mici magazine/afaceri în preajma centrelor comerciale nou construite. Nu în ultimul rând, e important să conștientizăm faptul că acest proces este unul de durată. El va dura decade întregi (20, 30 de ani) și va contribui în bine la viața orașului prin creșterea calității vieții si reducerea nivelului poluării”, a susținut Corneliu Moraru.

 

Lucian Vasile, fondator Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, istoric, autor și coordonator al mai multor volume dedicate Ploieștiului, este de părere de că demolarea ar trebui înlocuită cu reconversia, aceasta fiind o alternativă sustenabilă și dorită în ceea ce privește procesul de regenerare urbană:

 

“Pe lângă demolare cred că există și alternativă reconversiei, iar în țară avem câteva exemple notabile precum fosta bursă de mărfuri din București, devenită hub cultural, ori Halele Carol, astăzi spațiu de concerte. Dar pentru a ajunge la acest rezultat, este nevoie atât de investiții - fie din fonduri private, fie prin diferite programe europene de finanțare - cât și de educație. Proprietarii trebuie ajutați să conștientizeze însemnătatea acelui spațiu și potențialul său. Clădiri noi se ridică peste tot și, de multe ori, nu se remarcă prin ceva anume. Pe când istoria nu poate fi creată. Fie o ai și o valorifici, având toți de câștigat, de la proprietari la consumatorii direcți și la comunitatea în sine, fie o pierzi “, a explicat Lucian Vasile.

 

 

De aceeași părere este și Grațian Mihăilescu - fondator UrbanizeHub, specialist in politici publice si dezvoltare urbana sustenabila, care a susținut că:

“Există niște trenduri la nivel internațional și niște exemple de bune practici, numai că aceste lucruri durează până să se vadă și rezultate. La noi, în Romania,  au început deja să se implementeze proiecte macro de regenerare urbană, în general este vorba despre transformarea unor spații moarte în spații vii, reamenajarea și designul aspectului exterior al unor spații care sunt părăsite și își vor găsi utilitate publică. Se întâmplă în Reșița, care este un spațiu industrial care se transforma si se reinventează, se întâmplă în Valea Jiului, cu proiectul de cultură Planeta Petrila, unde niște oameni, artiști, arhitecți, încearcă sa transforme zona aceea într-un hub culturalo-artistic, altfel încât  lumea să fie atrasă din punct de vedere turistic de perspectivele acestea artistice, deci există o grămadă  de exemple de bune practici care deja au început sa apară și la noi.

De obicei ar trebui sa se lucreze cu firme de consultanță specializate in domeniul de regenerare urbană si într-un parteneriat cu administrația publică și cu experți pe diferite domenii, să se încerce sa se reabiliteze acele spatii destinate uitării astfel încât să fie reutilizate și reîmprospătate  din punct de vedre al activităților culturale, să găzduiască fel și fel de expoziții, fie pur și simplu inaugurarea unor huburi de inovare socială în care să se desfășoare evenimente.

Știu proiecte care au început unele fie din partea administrației, fie din partea privatului, altele pur și simplu ca un parteneriat între administrație și investitor.

La Reșița, pe un spațiu de 10 hectare, ocupat de halele industriale ale  fostului Combinat Siderurgic , Primăria împreună cu un dezvoltator imobiliar vor să ecologizeze terenurile și să dezvolte un parc pentru tineri și să facă și un mall. Practic, pur și simplu 10 hectare nefolosite și pe care erau niște hale care mai aveau puțin și picau, au fost cumpărate de un investitor și, în parteneriat cu Primăria care s-a angajat că va face infrastructura necesară și le facilitează obținerea autorizațiilor, investitorul s-a angajat că în următorii cinci-opt ani va dezvolta acolo  mai multe proiecte care vor schimba fața zonei.

Ideea e să existe chimie între investitor și administrație, să existe înțelegere, să a existe un parteneriat și să câștige toată lumea.

Avantajele sunt evidente, pentru că noi vorbim despre conceptul lansat de arhitectul Jan Gehl, de “orașe  pentru oameni”, orașe sustenabile și faptul că un spațiu care nu este utilizat este dat în folosință pentru oameni, fie pentru activități comerciale, fie culturale, fie activități de micro-business, asta dă viață orașului. Cu cât orașul este mai plin de viață, cu atât orașul respectiv este în plin avânt economic, asta este clar.”