EU cu mine şi cu „timpul”! Exerciţiu de nebunie


30 mai 2017
Ana Maria Toma

Acum câteva zile, una dintre puştoaicele cu care lucrez primeşte o temă interesantă. Profesoara de engleză le cere să scrie o scrisoare pentru ei, cei din viitor şi una pentru Dumnezeu, extra credit dacă scrii una şi pentru trecut. 

Mă prinde ideea, doar că eu mi-am scris o scrisoare mie, pe care o voi deschide cam peste 15 ani .Concluzia e simplă: „Doamna Toma, sper din tot sufletul că eşti în continuare o bunăciune, mă refer la suflet, restul e mai puţin important :), sper că nu ai ajuns interantă pe la vreun spital de boli psihice, cu toate că am unele suspiciuni, :), te consumi prea tare cu banalităţile lumii, nu poţi „vindeca” toată ura oamenilor.

Sper că nu ai dat faliment cu proiectul pe educaţie (ţi-am spus că e o idee cel puţin nebună şi în mod cert cretină, adică pe bune acum cine se gândeşte la soluţii pe termen lung?) şi sper din tot sufletul că ţi-ai crescut băieţii -top de top- altfel te ia mama procesului verbal. Cu drag, a ta imagine din trecut P.S dacă nu aţi cumpărat RV-ul ne suprăm maxim, este singura chestie care mă ancorează în prezent!” . Ok, acum analizaţi textul, vedeţi priorităţile dar nu vă lăsaţi iluzionaţi că sunt aşezate în ordinea importanţei lor.

Dacă am terminat cu viitorul, să ne ocupăm de prezent. Aşadar scrisoare cătere Diviniate: „Salut, Boss, nu prea am ce să îţi scriu, pentru că eu am zi de zi monolog cu Tine. Dacă spun dialog, mă bagă aştia la psihiatrie cu schizofrenie :). Tu ştii însă mai bine ce şi cum. În fine, merci că mi-ai dat liberatea de a alege şi puterea de a înţelege. Merci pentru că mi-ai oferit toate conjuncturile necesare să pot învăţa. Merci că, atunci când mi-am luat-o pe coajă, m-ai întărit. Ştiu că Tu eşti aşa mai Anonim, dar cineva aici jos te iubeşte maxim. Scrisoarea asta e cam publică deci mă abţin de la discuţii mai intime, plus că am nişte „ultraşi” prin listă şi nu vreau să îi supăr cu limbajul meu. Dar merci că mă accepţi aşa dilie cum sunt şi mă laşi să înţeleg Viaţa aşa cum orice părinte ar trebui să facă. I sooo love you Boss, dar mă jur că uneori e cam nasol cu legile tale. Când vin pe partea cealaltă, te rog să mă luminezi, pentru că am impresia că fiecare nivel are „legile” sale. În rest, ştii tu povestea de final, dă fiecăruia după al său suflet, să poată înţelege şi evolua frumos, iar dacă te înjură, te rog să nu te superi, ştii Tu „humans”, suntem mai grosieri pe aici pe jos. Cu drag, your number 1 fan! P.S să le explici şi altora cum e faza cu limbajul meu neortodox, nu de altă, dar am câţiva care au, nu pietre ci bolovani, şi Şefu, nu pot să mă feresc de toate mereu!”.

Citeşte articolul integral pe explore-education.ro


Share on Facebook
Share on Twitter
Share on Google Plus
Share on Linkedin
rating  rating  rating  rating  rating
(627 vizualizări)
Dacă v-a plăcut acest articol, daţi-ne un like:


Adăugaţi un comentariu:
Folosind un cont de facebook:
sau folosind formularul următor:
Nume:

Email:

Comentariul:

Cod siguranţă:
Codul de securitate





Copyright © - 2017 deprahova
Actualizat: 19 octombrie 2017
Responsive website newspaper by eng. Constantin Ianc
Statistii deprahova